Dragi prieteni, familia este leagănul de creştere a copiilor, calitatea mediului familial având de regulă influenţe profunde asupra creşterii unei persoane. În aceşti ani, o dată cu progresele sociale, concepţia valorii şi modul de viaţă ale locuitorilor Chinei au cunoscut o schimbare, iar modalităţile educaţiei familiale nu au rămas chiar la fel faţă de odinioară.

Xie Muyi, de 15 ani, locuieşte în oraşul Shenzhen din sudul ţării. Cu puţin timp în urmă, acesta, cu rezultate excepţionale la examen, a fost admis de cel mai bun liceu din zonă. Mama copilului, Yang Bo, lucrează în domeniul IT, iar tatăl – într-o universitate. Trăind într-o familie cu o atmosferă armonioasă şi relaxată, iniţiativele personale ale adolescentului Xie puteau totdeauna să fie acceptate de părinţi.

( sunet 1 ) „Ei, părinţii mei, nu mă consideră niciodată copil, ci om matur, cu propriile sale păreri. Orice lucruri le discută cu mine cu răbdare. Dacă greşeam cu ceva, îmi explicau cu calm. Înainte de a lua decizii, ei îmi consultau părerile, pe care încercau să şi le însuşească."

Familiile chineze acordă în majoritatea lor importanţă educaţiei copiilor. Un neajuns este că faţă de copii, părinţii sunt de obicei prea exigenţi, ei hotărând în locul copiilor şi lipsindu-le legăturile necesare cu copiii. Astăzi, această problemă este sesizată de tot mai mulţi părinţi. De exemplu, mama lui Xie, doamna Yang Bo, este foarte atentă în comunicarea cu fiul său.

( sunet 2 ) „Oricât de mic este un copil, acesta are propriile sale opinii, care nu sunt greşite totdeauna. Ca părinţi, trebuie să respectăm suficient părerile copiilor. Noua generaţie de copii, de astăzi, au uneori cunoştinţe şi experienţe în egală măsură cu ale părinţilor lor. În acest context, cu atât mai mult trebuie să respectăm opiniile copiilor."

Deseori, doamna Yang Bo discută împreună cu fiul său unele probleme, inclusiv cele sociale. Uneori adolescentul Xie crede că mama are dreptate, alteori nu. Se îmtâmplă adesea ca mama şi fiul să se certe ca urmare a divergenţelor de opinie.

Astăzi, în China, sunt tot mai numeroşi părinţi precum doamna Yang. La Beijing, corespondentul nostru a stat de vorbă cu un inginer, Zhao Gang, care are o fiincă de 11 ani, elevă la şcoala primară. Dl. Zhao a afirmat că nu este foarte exigent în privinţa notelor pe care le obţine fiica sa la învăţătură, ci doreşte mai degrabă ca aceasta să se poată dezvolta multilateral şi sănătos.

( sunet 3 ) „Cred că lucrul cel mai important nu îl constituie notele la învăţătură ale fiicei mele, ci antrenarea unei bune stări psihice a acesteia. Doresc ca ea să fie veselă şi să aibă multe pasiuni, să poată trăi în armonie cu alte persoane şi să poată trata în mod corect orice problemă. În trecut, puneam tot timpul accentul pe dezvoltarea inteligenţei copilului, dar în realitate comportamentul copilului este de asemenea foarte important. Numai dacă el convieţuieşte armonios cu alţii, copilul se poate integra deplin în societate şi se poate adapta la nevoile acesteia."

Din anii '70 ai secolului trecut, când China a început să aplice politica de planificare familială, majoritatea familiilor din oraşele Chinei nu au decât un singur copil. Şi, de regulă, mai mulţi adulţi ( părinţi şi bunici) stau permanent în apropierea copilului. Ca urmare, multor copii le lipseşte spiritul de indepedenţă, capacitatea lor de a avea iniţiative fiind slabă. Pentru cultivarea capacităţii copiilor de a se descurca singuri în viaţă, unii părinţi îşi îndeamnă copiii să participe la diverse activităţi colective, iar un număr infim de părinţi îşi trimit copiii la studii în străinătate.

În ultimii ani, unele organizaţii neguvernamentale din China au depus şi ele o activitate laborioasă în domeniul protecţiei şi educaţiei copiilor. Avându-se în vedere tendinţa creşterii populaţiei flotante tot mai mari, problema educaţiei copiilor acestora a polarizat o atenţie tot mai mare din partea diferitelor cercuri sociale. De pildă, şcolile pentru părinţi deschise în diferite regiuni din ţară vizează tocmai popularizarea în rândul populaţiei flotante a cunoştinţelor legate de o educaţie şi pregătire ştiinţifică a copiilor.

Doamna Tang Lining, care a venit din nord-estul ţării pentru a lucra la Beijing, este o mamă divorţată. Aceasta a declarat că este foarte bine venită deschiderea în curând a unei şcoli pentru părinţi în cartierul de est al capitalei.

( sunet 6 ) „Copilul meu urmează să intre în şcoala gimnazială în a doua jumătate a anului în curs. Copilul, care a păşit în anii pubertăţii, ţine să-şi manifeste propria personalitate. Noi, părinţii, nu prea cunoaştem situaţia reală şi facem multe greşeli. Sper ca şcoala pentru părinţi să mă poată ajuta să depăşesc unele aspecte privind înţelegerea greşită a educaţiei copilului. „

În ochii părinţilor, copiii reprezintă viitorul lor, iar pentru societate, dacă se poate crea pentru copii un mediu de creştere sănătoasă, înseamnă că există speranţe pentru dezvoltarea societăţii.

Stimaţi ascultători, încheiem aici rubrica „Societatea şi viaţa". Realizatorul şi prezentatorul Shi Dacheng vă mulţumeşte pentru atenţie.