Din cele 12 milioane de yuani (1,2 mil. euro), bani donați până în prezent de Su Chunying, femeia își amintește cel mai bine de 30.000 de yuani dați unei familii aflate în dificultate.
Este vorba despre un cuplu din provincia chineză Shandong, care a făcut în 1995 apel prin televiziunea centrală (CCTV) la ajutor pentru fata pe care o aveau, bolnavă de cancer cerebral. Le-a trimis lunar bani până fetița s-a stins din viață în 1998. Ca să-i ajute pe părinți, care nu aveau niciun serviciu, le-a trimis 30.000 de yuani în 2000 să-și deschidă un atelier.
Patru ani mai târziu, spre surpriza ei, cuplul a căutat-o ca să-i restituie banii.
„Ce venituri pot avea doi oameni dintr-un mic atelier de imprimerie? Dar și-au amintit să-mi dea banii înapoi, indiferent cât de frugală le era viața", spunea ea. „Ce m-a mișcat cel mai mult este că au donat banii unui orfelinat după ce am refuzat să-i primesc. O donație din partea unei familii sărace are mult mai multă valoare decât aceea din partea celor bogați."
Are doi copii și a ajutat mulți oameni din partea continentală a Chinei începând din 1994. Îi sunt recunoscători studenți săraci, bătrâni rămași singuri, bolnavi de cancer, oameni rămași fără un adăpost.
A fost onorată în ianuarie anul acesta ca una dintre Figurile cu Inimă Caldă din China, titlu onorific acordat pentru acțiunile ei din 2006 de către Ministerul Culturii de la Beijing împreună cu cu publicațiile Reminribao și China Reports.
„Dacă am 100 de yuani, voi dona 80 sau chiar mai mulți atâta vreme cât restul satisface necesitățile mele de bază", spune Su, care are acum 43 de ani, conduce o mașină de calitate, dar nu poartă bijuterii și nu folosește articole de lux.
Felul său de a fi are legătură cu experiența ei de viață. Provine dintr-o familie bogată. Unchiul său a fost cel mai bogat om de afaceri din Taiwan, dar ea a crescut în sărăcie. Tatăl ei nu-i dădea niciun fel de bani de buzunar și a refuzat să-i cumpere chiar și o uniformă de școală nouă când cea veche i-a rămas mică.
Mama ei s-a sinucis pe când fata avea 7 ani. Lucrurile au mers foarte prost după aceea. În semn de frondă, după ce a terminat facultatea, s-a măritat cu un bărbat dintr-o familie nevoiașă. Dificultățile au copleșit-o. Trăia într-un apartament supraaglomerat. Nu avea bani pentru o casă; nu a avut destui nici pentru fiul ei bolnav. Ajunsese disperată și ridiculizată de neamuri pentru sărăcia în care trăia.
S-a mutat în 1994 cu familia la Beijing. Soțul ei a început o afacere cu bancomate, iar ea s-a implicat în proprietățile funciare. Odată cu bunăstarea au început și activitățile caritabile. Su Chunying se confesează:
„Sunt recunoscătoare pentru aceste suferințe. Altfel n-aș fi înțeles cât de dureroasă poate fi viața când ai nevoie disperată de bani și cât de nenorocit te simți când ești în dificultate și nimeni nu-ți întinde o mână."
Femeia este preocupată în primul rând de educație. Stă acasă numai câteva luni pe an. În rest colindă mai ales prin regiunile tibetane. În Qinghai a fost șocată cât de precare erau condițiile de studiu ale elevilor. A donat 5 mil. yuani, cu care s-au putut construi 20 de școli în regiunile rurale. La insistențele ei, un grup taiwanez a donat 2,5 mil. yuani, tot pentru școli.
Administrează o grădiniță privată la Shanghai. Toate profiturile obținute astfel, împreună cu alte sume, le direcționează pentru un orfelinat în construcție în Sichuan. Instituția va găzdui 1000 de copii fără părinți.
Lista binefacerilor este mult mai lungă. Niciodată nu le cere beneficiarilor să-i răsplătească bunătatea.
„Ceea ce vreau de la ei este să transmită dragostea altora așa încât oamenii (...) să se ajute unii pe alții ca să depășească dificultățile vieții."
Realizatorul și prezentatorul Emil Mirasova vă mulțumește pentru atenție și vă așteaptă peste o săptămînă la aceeași rubrică.
|