Publicul cunoaşte în general mai bine pe actori decât pe regizorii filmelor în care joacă cei dintâi. Poate numele tocmai enunţat nu spune prea multe spectatorului român, dar Wang nu numai că este un regizor de renume în ţara lui, dar creaţia sa a fost încununată cu mai multe premii internaţionale de prestigiu. Iar enumerarea de la început conţine numai câteva din reperele care au marcat evoluţia lui de la un dansator de trupă la celebritatea care este astăzi.

S-a născut în 1965 în Yan'an, loc cu tradiţii revoluţionare aflat în provincia Shaanxi a Chinei. A spus adio cursurilor şcolare regulate când avea 12 ani şi a fost selecţionat să se pregătească pentru cariera de dansator într-o trupă locală. În următorii 7 ani a colindat lumea împreună cu ansamblul din care făcea parte. A fost prezent în nenumărate spectacole peste hotarele ţării şi, departe de supravegherea părintească, a dus o viaţă destul de aventuroasă.

A urmat o întâmplare care i-a schimbat cursul existenţei. Era cu trupa pentru un spectacol la Paris în 1983. S-a îndrăgostit de o tânără franţuzoaică ce servea de interpret pentru o formaţie de artişti din fosta Uniune Sovietică. Fata l-a dus într-o zi în vizită la o biserică unde se turnase un film a cărui acţiune se petrecea în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Era în amurg. Tânăra i-a prezentat în imagini sugestive subiectul filmului. Totul era atât de frumos pentru tânărul Wang, încât i-a venit o idee: „De ce să nu fac şi eu un film?"

A făcut demersurile necesare pentru admitere la mai multe institute de film din Franţa. A reuşit la universitatea din Lyon. Dar a ezitat. Dacă rămânea în Franţa, ar fi făcut filme despre ce?

„Nu puteam să mă focalizez asupra francezilor – mărturiseşte el –, căci nu aş fi reuşit nicicum să-i înţeleg mai bine decât se înţeleg ei înşişi. Iar dacă m-aş fi întors să filmez în China după mai mulţi ani petrecuţi departe, aş fi ajuns să-i pricep greu pe chinezi, întrucât erau vremuri de mari schimbări."

Aşa că Wang Qu'an şi-a luat adio de la Franţa şi de la iubita lui.

Revenit în ţară s-a înscris în toamna lui 1987 la Academia de Film de la Beijing. A fost admis la secţia de actorie, care necesita note mai mici decât la regie. A ajuns repede să creeze probleme. Fusese numit şef de grupă, dar a cerut să fie eliberat de funcţie, pentru că nu-i plăcea „să-şi vâre nasul" în problemele altora. Ba, mai mult, el însuşi sărea deseori peste orele de curs, petrecându-şi vremea cu scrierea de scenarii. Considera că avea motive să... chiulească.

„Văzusem atâtea în lume, încât studiul din manuale nu mă mai satisfăcea."

La fine de semestru trebuia să joace un rol dintr-o piesă aleasă din repertoriul existent. În loc, a prezentat o creaţie concepută de el, spunându-le colegilor că ar fi fost scrisă de un autor cunoscut. Era o istorie lacrimogenă de amor. Şi a reuşit să stoarcă lacrimi. Faptul i-a dat încrederea că ar fi în stare să scrie scenarii convingătoare, de calitate şi l-a întărit în hotărârea lui să devină regizor de film.

Dar nu s-a grăbit. A aşteptat, am zice, cu răbdare până când condiţiile s-au copt şi cei mandataţi au fost gata să-l accepte în noua postură. Şansa a avut şi ea un rol în transformarea dansatorului din actor în regizor. Iar ceea ce a urmat a fost un triumf al talentului.

Să revenim la academia de film. Wang a absolvit cursurile acesteia şi a devenit un actor profesionist. Mai toţi colegii lui s-au înghesuit să joace cât mai curând în filme. Unii şi-au căutat norocul peste hotare. El a rămas acasă şi a continuat să scrie scenarii.

Peste o săptămână vom vedea cum actorul-scenarist s-a consacrat ca regizor. Realizatorul şi prezentatorul Emil Mirasova vă mulţumeşte pentru atenţie.

De la dansator la regizor

Wang Qu'an este un nume mare printre regizorii din China. Faima sa a crescut mai ales după ce a câştigat „Ursul de Aur", premiul Festivalului de Film de la Berlin, în luna februarie anul acesta cu cel de-al treilea film realizat de el: „Căsătoria Tuyei".

Evenimentul se întâmpla la exact 20 de ani după ce un alt regizor chinez, de loc tot din nord-vestul Chinei, ca şi Wang, câştiga în capitala Germaniei acelaşi premiu. În 1987 Zhang Yimou, alt nume bine cunoscut chinezilor, obţinea „Ursul de Aur" pentru filmul „Sorgul roşu".

Calea pe care Wang Qu'an a urmat-o ca să ajungă regizor este departe de a fi fost una obişnuită. Dansator de la 12 ani, el se hotăra 7 ani mai târziu în capitala Franţei să se apuce de film. Îl găsim după alţi 4 ani student la cursurile de actorie ale Academiei de Film de la Beijing. După absolvire s-a ocupat mai ales cu scrierea de scenarii. Motivul?

„Regizorii mei favoriţi, precum Akira Kurosawa sau Francis Ford Coppola, sunt toţi maeştri în scrierea scenariilor, pentru că acestea sunt un exerciţiu important pentru un regizor."

Cea mai mare parte a anilor '90 a petrecut-o la studiourile de film din Xian (capitala provinciei Shaanxi, locul său de baştină). Din când în când juca în filme ori în producţii de televiziune, dar în principal s-a ocupat de scrierea de scenarii. În cele din urmă s-a simţit gata pentru pasul decisiv.

În anul 2000 venea iar la Beijing. Căuta o ocazie de punere pe peliculă a vreunuia dintre scenariile sale. Într-o seară se afla la o petrecere. A ieşit la un moment dat să-şi aprindă o ţigară (obicei rău, dar cu efecte neaşteptate în seara respectivă). Afară mai era un bărbat care pufăia. Era evident că niciunul dintre ei nu era un mare amator de petreceri. Srăinul l-a întrebat:

„Se pot face bani din filme în zilele noastre?"

„Greu de spus", a venit replica. „Dar mai probabil că filmele bune fac bani."

Omul i-a mai spus:

„Dacă vrei să faci un film, caută-mă."

Străinul i-a dat un număr de telefon. Wang a aflat apoi că era un mare om de afaceri din domeniul proprietăţii funciare. Fusese cândva ajutat de alţii şi se hotărâse ca, la rândul său, să-şi ajute semenii când va avea destui bani s-o poată face.

Viitorul regizor i-a telefonat după un an. S-au întâlnit la academia de film. Wang avea un scenariu bun. Afaceristul nu s-a ostenit să i-l citească. I-a oferit scurt 6 milioane de yuani (în jur de 600.000 euro, la cursul actual). Wang a acceptat numai 4 milioane.

„Am înţeles clar din primul meu film că ceea ce contează nu este mărimea bugetului investit, ci calitatea", spune el.

Cam tot atunci şi-a descoperit şi actriţa pe care s-o distribuie în rolul principal. (De fapt, „rolurile principale", căci după aceea ei au lucrat împreună în toate filmele realizate de Wang Qu'an.) A găsit-o pe coridoarele academiei de film. Era studentă şi era într-o dispută aprinsă cu un profesor care-i reproşa desele absenţe de la cursuri. Wang a intervenit, întrebând-o pe fată dacă nu dorea să joace în filmul lui. Profesorul l-a prevenit că era vorba de o persoană zurbagie.

Wang i-a răspuns:

„Am nevoie de o scandalagioaică."

Zu Nan, tânăra, a jucat în „Eclipsa de lună", filmul regizat de Wang Qu'an. A obţinut diploma pentru cea mai bună actriţă la Festivalul de Film de la Deauville, Franţa, în 2001. Apoi a jucat în „Povestea lui Ermei", făcută de acelaşi regizor. A urmat rolul din „Căsătoria Tuyei", film turnat în 2006 şi premiat cu „Ursul de Aur".

Filmele lui Wang au în centru personalităţi feminine puternice. Aceasta pentru că el consideră că femeile se dau mai greu bătute şi sunt mai directe. Să-i dăm dreptate. Cel puţin caracterele femeieşti din filmele lui sunt credibile şi recompensate cu premii.

Realizatorul şi prezentatorul Emil Mirasova vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă aşteaptă peste o săptămână la aceeaşi rubrică.