În vremuri de demult, în ţinutul Henan, era un negustor bogat dar hapsân. O dată, trecea cu barca râul Jishui. Când a ajuns în mijlocul râului, barca, izbită de valuri puternice, s-a răsturnat trântindu-l pe negustor în apă. Acesta, neştiind să înoate, a început să se zbată şi să strige: Ajutor!"
Un pescar bătrân, auzind strigătele a venit în grabă cu barca lui pescărească. Negustorul, adunându-şi ultimele forţe, i s-a adresat:
- Moşule, sunt un bogătaş din prefectura aceasta. Dacă mă vei salva de la înnec, am să-ţi dau o sută de arginţi. Dar repede, te rog ...
Pescarul bătrân, fără să spună nimic, l-a tras pe negustor în barca lui şi l-a dus pe celălalt mal al râului. Văzându-se scăpat de primejdie, bogătaşul şi-a schimbat straiele şi a scos din desagă zece arginţi pe care i-a dat pescarului. Moşul s-a uitat ţintă în ochii negustorului şi i-a atras atenţia:
- Dumneata ai promis adineauri o sută de arginţi, de ce acum ...
Bogătaşul, fără să aştepte ca pescarul să-şi termine vorba, i-a răspuns răstit:
- Nu fi lacom, bătrâne! Gândeşte-te câţi gologani câştigi trudind o zi întreagă pe râu! Acum, cât ai clipi din ochi, ai deja zece arginţi şi încă nu eşti mulţumit!
Pescarul bătrân, oftând, fără să mai spună nimic, s-a îndepărtat vâslind.
Nu se aştepta ca peste câteva zile acelaşi negustor să treacă din nou râul, în acelaşi loc, cu barca. Vorba aceea: Fără întâmplări nu se încheagă povestea. Ajuns în mijlocul râului, barca s-a izbit de o stâncă ascunsă în apă. Şi, foarte repede, prin crăpătură a început să intre apa, iar barca se scufunda văzând cu ochii. Negustorul, pe care-l trecură toţi fiorii, începu din nou să strige cu disperare, după ajutor. Moşul care îl salvase data trecută se afla tocmai în barca lui, lângă mal, pescuind. Martorii nenorocirii care s-a abătut asupra negustorului i-au zis pescarului:
- Du-te repede, moşule, şi salvează-l pe nefericit!...
De data asta, însă, pescarul bătrân, neridicându-şi nici măcar capul, a spus:
- N-am nici o poftă să salvez pe unul care nu se ţine de cuvânt!
Şi si-a văzut mai departe de treabă.
Şi, uite-aşa, încet, încet, negustorul cel bogat, care şi-a încălcat cuvântul dat, s-a dus la fund cu barcă cu tot şi nici c-a mai ieşit la suprafaţă!