Trezoreria Statelor Unite ale Americii a etichetat recent China drept manipulator de curs valutar şi a negat standardele stabilite chiar de ea însăşi pentru identificarea unei ţări care manipulează cursul de schimb valutar. Unii americani sunt extrem de grăbiți în exercitarea de presiuni asupra Chinei sub pretextul problemei cursului valutar. Aplicarea bullying-ului economic de către guvernul american va aduce riscuri mai mari economiei globale, va submina interesele sale proprii şi ale altora şi este sortită eşecului.

Făcând o retrospectivă a istoriei economiei internaţionale, se poate vedea că americanii obişnuiau să folosească "problema cursului valutar" pentru a-și ataca rivalii. De pildă, Japonia a devenit la mijlocul anilor '80 ai secolului trecut o mare entitate emergentă, fiind considerată de către americani o provocare la adresa poziţiei hegemonice a SUA în domeniul economiei. De aceea, la iniţiativa Washingtonului, a fost încheiat în septembrie 1985 între SUA, Japonia, Germania, Franţa şi Marea Britanie, Acordul Plaza, care a promovat devalorizarea în scurt timp a dolarului faţă de alte principale monede din lume. Documentul a ajutat la reducerea deficitului comercial al SUA, dar a dus și la o recesiune economică în Japonia de 20 de ani.

În afară de aceasta, SUA au etichetat de mai multe ori Coreea de Sud drept manipulator de curs valutar, solicitându-i să crească cursul valutar al monedei sud-coreene. Germania, Italia, Japonia, Singapore şi alte ţări au fost incluse pe lista "ţărilor monitorizate pentru manipularea cursului valutar". SUA nu vor renunţa la atacurile împotriva tuturor concurenţilor, inclusiv la adresa aliaţilor lor, doar pentru menţinerea poziţiei hegemonice economice.

În 2005, unii congresmani americani au acuzat China de manipulare a cursului valutar, intenţionând ca partea chineză să crească cursul RMB. În ultima perioadă, SUA desfășoară după bunul ei plac politici de unilateralism și escaladează fricțiunile din comerțul chino-american, fapte care au stârnit tulburări pe piața financiară internațională și cursul valutar al yuanului a suferit unele fluctuații o dată cu schimbările și așteptările situației cererii și ofertei de pe piață. Cursul valutar al yuanului faţă de dolar s-a depreciat și a depășit pragul de 7:1. Aceasta reprezintă o reacție normală a pieței. Dar unii politicieni americani o consideră un pretext bun pentru a critica partea chineză. Astfel, fără un bun simț economic și ignorând evaluarea instituțiilor de autoritate, aceștia au etichetat China drept „țară manipulatoare de curs valutar", cu scopul de a exercita în continuare presiuni extreme asupra Chinei și de a satisface cererile politice din SUA.

Acțiunea părții americane nu numai că a creat noi obstacole în dezvoltarea relațiilor eocnomice și comerciale dintre China și SUA, dar va și intensifica tulburările pe piața financiară internațională și va împiedica procesul de relansare a comerțului internțional și a dezvoltării economice globale. Lawrence Summers, fostul secretar de stat al Trezoreriei americane, a declarat marți într-un articol publicat că etichetarea Chinei drept un manipulator de curs valutar nu este în conformitate cu faptele. Gestul respectiv va dăuna imaginii guvernului de la Washington și este foarte probabil să aducă riscuri de recesiune economică în SUA.

În calitate de entitate economică responsabilă, China a promis clar în repetate rânduri că nu va solicita devalorizarea competitivă, nici nu va folosi cursul valutar ca un mijloc pentru rezolvarea conflictelor comerciale. Deprecierea puternică a yuanului nu corespunde intereselor părții chineze. Sistemul cursului valutar adoptat de China este bazat pe relaţia cerere-ofertă de pe piaţă, având în calcul coşul de valute. Practicile din trecut demonstrează că sistemul adoptat de autorităţile chineze este eficient. Încercările părții americane de a exercita presiuni asupra Chinei cu pretextul cursului valutar sunt sortite eșecului.