De asemenea, la 16 octombrie 1971 a fost semnat acordul privind acordarea de către China a unor instalaţii complete şi de asistenţă tehnică.

Creditele acordate însumează 200 de milioane yuani, la care s-au adăugat, ulterior, alte 24 de milioane yuani. Cu aceste credite, în urma tratativelor purtate, s-a decis construirea a 31 de proiecte cu ajutorul Chinei, proiectele şi documentaţiile tehnice fiind furnizate gratis de partea chineză. Între acestea enumerăm: fabrica de tipografie, fabrica de sârme de bronz, fabrica de matriţe auto, fabrica de elemente hidraulice şi pneumatice, fabrica de instalaţii şi aparate electrice şi matriţe, fabrica de aparate de măsurat maşini electrice, fabrica de elemente şi aparataje mecanice, fabrica de pietre preţioase artificiale, fabrica de piese mici standard etc.

Din iulie 1971, până la începutul anului 1973, Jiang Zemin a fost însărcinat să conducă 11 echipe de specialişti în vizite de documentare în România, în vederea realizării proiectelor convenite între cele două guverne. El a vizitat oraşele şi localităţile unde urmau să se construiască proiectele, a purtat tratative, convorbiri şi discuţii cu partea română privind problemele concrete ale realizării proiectelor, precum amploarea fabricii, proiectare, împărţirea sarcinii de construcţie şi fabricarea, furnizarea utilajelor, şcolarizarea personalului etc.

Pe baza acestor vizite, Jiang, împreună cu specialişti chinezi, a purtat între anii 1972 – 1974, la Beijing, tratative pentru utilaje cu delegaţii române. Până la începutul anilor '80, aceste fabrici şi linii de producţie au fost date treptat în exploatare, jucând un rol important în refacerea şi dezvoltarea economiei româneşti.

Pe parcursul realizării acestor obiective, inginerii şi tehnicienii chinezi şi români au colaborat strâns, legând o prietenie adevărată. Membrii unei delegaţii române au declarat, la încheirea vizitei în China, că "China este un prieten adevărat al României. Ajutorul acordat României este un ajutor sincer şi dezinteresat.". Un inginer rumân a spus: „Am fost în multe ţări, însă numai China este prietenul nostru adevărat. Numai China ne acordă un ajutor sincer, dezinteresat". Inginerul Ivan a remarcat: „Tovarăşii chinezi ne-au împărtăşit fără nici o rezervă experienţele lor. Ceea ce nu pot face alte ţări. Aceasta arată că voi sunteţi prietenii noştri adevăraţi. Ceea ce ne acordaţi reprezintă un sprijin sincer dezinteresat".

Partea română a asigurat atunci, pentru unele echipe de specialişti chinezi câţiva proaspăt absolvenţi de chineză ai Universităţii Bucureşti, lipsiţi de experienţă şi necunoscători ai termenilor de specialitate. Pentru a putea comunica, Jiang a început să înveţe limba română, găsind un manual cu explicaţii în limba rusă. Ziua lucra, iar seara studia cu sârguinţă, până la noaptea atârziu. Cu un efort extraordinar, cu o vointă uimitoare, dar şi cu un talent impresionant, Jiang a ajuns în foarte scurt timp să sustină nu numai discuţiile tehnice, dar şi redactările textelor bilaterale în limba română. Cu atât mai puţin, a şi pătruns în tainele poeziei lui Eminescu, memorând şi recitând cu pasiune numeroase versuri. După aceea, Jiang a fost de mai multe ori în România.

În perioada 4 septembrie - 3 octombrie 1974, Jiang a participat în fruntea unei delegaţii chineze la Conferinţa Anuală a Consiliului Internaţional al Electricităţii de la Bucureşti şi a efectuat o vizită în România.

În 1978, Jiang a vizitat de trei ori România, în calitate de Secretar General al delegaţiilor Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini nr. 1 conduse de ministrul şi miniştrii adjuncţi.

După plecarea din MICM-1, a preluat funcţia de ministru al Industriei Electronicii şi a efectuat o vizită în România în 1985, în fruntea unei delegaţii a Ministerului. Din 1989 pânâ în 2004, când Jiang a ocupat cele mai înalte funcţii în partid, stat şi armată, ori de câte ori primea oaspeţi români de seamă le adresa cuvinte de bun sosit în limba română.

Jiang a rămas profund legat de România şi de prietenii lui români: ingineri şi tehnicieni, translatori şi oameni obişnuiţi cu care a lucrat cot la cot. În 1996, el a vizitat România în calitate de şef de stat. La Întreprinderea de Autocamioane Roman de la Braşov, l-a recunoscut imediat pe fostul director al Fabricii Aro, domnul Chivu şi pe translatorul de atunci Dorobanţu. În timpul vizitei de stat, a avut o întâlnire cordială cu familia doamnei Adriana Certejan, cu domnul Gheorghe Xinin şi cu mulţi alţi vechi prieteni români. În 2011, s-a întâlnit cu domnul ambasador Viorel Isticioaia cu ocazia încheierii mandatului, de nouă ani, de ambasador la Beijing. S-a întâlnit, de asemenea, de mai multe ori cu colegi de la Ministerul Industriei Construcţiei de Maşini nr.1 şi cu translatori de limba română cu care a conlucrat cu zeci de ani în urmă.

Cartea reprezintă, în acelaşi timp, un dar preţios oferit cu ocazia împlinirii a 65 de ani de relaţii diplomatice dintre Republica Populară Chineză şi România.