În seara zilei de 29 august 1968, la căminul studenţesc Grozăveşti din Bucureşti, un grup de studenţi chinezi s-a adunat într-o cameră în jurul unui aparat de radio, model vechi. La ora 21:00 am auzit o voce feminină care anunţa emisiunea în limba română a postului Radio Beijing care şi-a schimbat ulterior denumirea în Radio China Internaţional. Vocea Chinei traversând spaţiul a pătruns în casele oamenilor din România. În prima emisiune a fost transmis un extras din discursul rostit de premierul Zhou Enlai la recepţia oferită de ambasadorul român, Aurel Duma cu ocazia Zilei Naţionale a României. Liderul chinez a condamnat cu asprime actele de agresiune ale Uniunii Sovietice împotriva Cehoslovaciei, a exprimat solidaritatea totală faţă de lupta dreaptă a poporului român împotriva agresiunii din afară, pentru salvgardarea suveranităţii naţionale şi a integrităţii teritoriale. Cuvântarea a stârnit o reacţie puternică în rândul poporului român. Mulţi prieteni şi ascultători au trimis scrisori la Redacţia în limba română de la Beijing, exprimând mulţumiri sincere poporului chinez şi bucuria pentru lansarea emisiunii în limba română.

În 1969, după ce am terminat facultatea şi m-am întors la Beijing, am fost imediat selecţionat de RCI. Astfel, în luna noiembrie a aceluiaşi an, am intrat în Casa Radio de pe bulevardul Fuxinmenwai din Beijing. O săptămână mai târziu, deja vorbeam la microfon pentru prieteni aflaţi la o distanţă de peste zece mii de kilometri.

RCI este o mare şcoală

Radio Beijing (denumirea a fost schimbată în anii 80 din secolul trecut cu Radio China Internaţional) a fost şi este o mare şcoală pentru cunoscători de limbi străine şi pentru activitatea jurnalistică. La început, noi cei de la redacţia în limba română ca şi colegii din alte redacţii eram doar nişte „maşini de tradus". Zilnic traduceam informaţii din chineză în română sau în alte limbi, pe care le prezentam la microfon în urma stilizărilor efectuate de specialişti. Desigur, nu este deloc uşor să fii un traducător competent. Deoarece între limba chineză, o limbă orientală bazată pe caractere sau hieroglife şi o limbă europeană bazată pe litere, există o diferenţă colosală. Se adaugă diferenţele mari în ce priveşte istoria, civilizaţia, obiceiurile şi datinile celor două ţări şi popoare.

Materialele transmise la radio sunt cuprinzătoare şi variate. Ele se referă atât la viaţa social-politică, cât şi la cea economică şi culturală. Pe plan economic sunt materiale despre industrie, agricultură, construcţii, comerţ şi sectorul serviciilor. Iar industria este împărţită în ramuri diverse: construcţii de maşini, chimică, textilă, metalurgică, minieră, farmaceutică ş.a.m.d. La fel ca şi un arbore bătrân şi mare de o mie de ani care are un trunchi robust, din trunchi au crescut multe ramuri, de la fiecare ramură au apărut numeroase crengi, de la creangă se ajunge la frunze.... Fiecare creangă semnifică în lingvistică un „ciorchine" de cuvinte. Deseori, pentru a găsi un cuvânt adecvat, trebuie să răsfoim câteva dicţionare.