Soţii Wallace din SUA au venit acum un an în Shihezi, unde predau cursuri într-o universitate locală. Deşi lucrează nu de prea mult timp, ei au deja sentimente profunde faţă de acest oraş. Dl. Wallace a declarat:

„Acesta este un oraş plin de verdeaţă. Oriunde mergi, găseşti iarbă şi arbori. Seara poţi vedea stelele. Iarna găseşti zăpadă albă, foarte curată. Ne place mult viaţa de la Shihezi."

În prezent suburbiile oraşului Shihezi sunt înconjurate de perdelele de păduri, iar în zona urbană cu o suprafaţă de 460 km.p. acoperirea cu spaţii verzi ajunge la aproape 40 procente. După cum informează localnicii, în Shihezi se găsesc primăvara flori, vara umbră, toamna fructe şi iarna verdeaţă. Datorită realizărilor obţinute în amenajarea spaţiilor verzi, oraşul Shihezi a fost premiat în anul 2000 cu titlul: Baza de date a celor mai bune practici ale Centrului Naţiunilor Unite pentru Aşezări Umane, iar în 2002 a fost apreciat ca „oraş horticol pe plan naţional".

Şeful adjunct de birou al Comisiei pentru Amenajarea Spaţiilor Verzi din Shihezi, Ran Baiyu, a afirmat că oraşul s-a transformat dintr-un orăşel unde vânturile cu nisip făceau ravagii într-o localitate horticolă de interes naţional. Aceasta se datorează eforturilor depuse de câteva generaţii şi importanţei pe care a acordat-o guvernul local construcţiei mediului. El a relevat:

„În anii '50 exploratorii din vechea generaţie au prezentat o cerere fundamentală pentru „ prevenirea vânturilor şi stabilizarea nisipurilor în vederea ameliorării mediului de existenţă". În anii '60 s-a lansat obiectivul de „ a se construi un oraş de câmp şi grădină". În anii '80 am iniţiat obiectivul de construcţie a „unui oraş ecologic", iar în anii '90 – obiectivul de construcţie a „unui oraş horticol".

În programul urbanistic al oraşului Shihezi amenajarea de spaţii verzi a fost plasată întotdeauna pe un loc dintre cele mai importante. De-a lungul a peste 50 de ani guvernul local a acordat un important sprijin politic şi financiar activităţilor de amenajare a spaţiilor verzi şi a elaborat o strictă metodologie privind administrarea acestora. Alocaţiile cumulate în domeniu din ultimii trei ani s-au situat la peste 300 de milioane de yuani. Paralel cu îmbunătăţirea soiurilor de arbori, guvernul local a mai organizat echipe de specialitate care să răspundă de întreţinerea şi îngrijirea grădinilor şi spaţiilor verzi din oraş.

În Shihezi împădurirea, amenajarea spaţiilor verzi şi înfrumuseţarea oraşului au devenit acţiuni concrete şi conştiente ale locuitorilor. Ei sunt foarte mândri de oraşul edificat cu propriile lor mâini. Doamna Qian Meiping, în vârstă de 60 de ani, este de origine din Shanghai. Când avea 15 ani, a venit la Shihezi împreună cu părinţii. Vorbind despre schimbările petrecute în ultimii peste 40 de ani, ea a declarat cu emoţie:

„La Shihezi s-au petrecut schimbări mari. Atunci când abia am sosit, aici era dezordine. Nu se găsea nici o şosea asfaltată. Erau doar case fără etaj şi drumuri neasfaltate. Acum observăm că oraşul este construit bine şi înverzit bine, cu un mediu de asemenea foarte bun."

Precum Qian Meiping, exploratorii de altă dată, proveniţi din diferite regiuni ale ţării, au ajuns în majoritatea lor la anii bătrâneţii. Conform concepţiei tradiţionale a chinezilor, oamenii în vârstă preferă să trăiască în locurile lor natale. Dar în Shihezi mulţi exploratori au considerat că aici este al doilea loc natal al lor. Domnul Pan Zhijian, om vârstnic provenit din provincia Henan din centrul ţării, a declarat:

„ Oraşul Shihezi a cunoscut o dezvoltare rapidă. Acum condiţiile sunt mult mai bune: piaţa de divertisment, piaţa de muzică ... ce frumoase sunt ! Simţim că mediul de aici este într-adevăr de calitate. Dacă ne întoarcem la locul natal, nu ne obişnuim. De asemenea copiii mei şi-au constituit familiile aici."

Astăzi oraşul Shihezi din vestul Chinei atrage prin bunul său mediu ecologic numeroase persoane să vină să lucreze şi să se stabilească aici. Între acestea se numără nu numai exploratorii de altă dată şi urmaşii acestora, dar şi oameni din alte colţuri ale Chinei, şi chiar cetăţeni străini ca şi soţii Wallace. Lor le place acest oraş-oază din zona de deşert unde duc o viaţă fericită.