Preşedintele Ion Iliescu, prim-ministrul Adrian Năstase, preşedintele Senatului Nicolae Văcăroiu şi preşedintele Camerei Deputaţilor Valer Dorneanu, participă la recepţia oferită de ambasadorul Xu Jian cu ocazia împlinirii a 55 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre China şi România (în 2004)

„În cariera mea diplomatică şi ca referent la Ministerul de Externe al Chinei, am avut ocazia să fiu implicat în multe evenimente ale relaţiilor bilaterale. Am participat ca interpret la multe întâlniri la nivel înalt. Atunci, dar şi cu alte ocazii, am reuşit să aflu opiniile conducătorilor ambelor ţări faţă de relaţiile bilaterale şi am constatat că toţi politicienii români, indiferent din ce perioadă şi de ce culoare, au avut şi au o poziţie activă şi favorabilă dezvoltării relaţiilor cu China.

În anii '60, România a furnizat echipamente de foraj petrolier şi a trimis specialişti în domeniu în China, ajutând-o să dezvolte industria petrolieră. În 1971, la cea de-a 26-a sesiune a ONU, cu sprijinul României şi al multor altor ţări, China şi-a recăpătat locul legitim în ONU. În 1968, când suveranitatea României a fost ameninţată, China a luat o poziţie fermă în favoarea României. În 1970, România s-a confruntat cu inundaţii fără precedent, suferind pierderi materiale imense. China i-a întins o mână de ajutor. Toate acestea au lăsat o impresie adâncă în sufletul celor două popoare.

La sfârşitul anului 1989, s-au produs schimbări politice radicale în România. PCR a dispărut de pe arena politică şi s-a format FSN, care a început să conducă ţara. Mulţi se întrebau atunci, oare relaţiile de prietenie dintre China şi România vor avea de suferit în urma acestor schimbări？În acest context, China, pornind de la interesele de lungă durată ale ambelor părţi, ţinând seama de prietenia tradiţională dintre popoare, şi-a continuat politica de neamestec în treburile interne ale altora, respectând opţiunea poporului român în ce priveşte sistemul politic şi calea de dezvoltare. Şi politicienii români au anunţat că România şi-a schimbat sistemul politic, dar politica sa externă de a fi prietenă cu China rămâne la fel. În perioada următoare, relaţiile bilaterale de prietenie şi colaborare tradiţională au mers înainte. Contactele politice la diferite niveluri au fost menţinute, volumul schimburilor economice şi comerciale a crescut treptat, colaborarea culturală, tehnico-ştiinţifică şi în alte domenii s-a amplificat.

În 2003, când epidemia SARS făcea ravagii în China, guvernul român a acordat un ajutor important de medicamente, exprimând în acest fel solidaritate faţă de China.

În februarie 1996, un cutremur de mare magnitudine a avut loc în zona Lijing, provincia Yunnan din China, producând importante pierderi omeneşti şi materiale. Deşi economia românească era într-o perioadă dificilă şi măsurile de austeritate erau luate deja, guvernul român a decis să ofere Chinei un important ajutor material şi financiar.