Despre "O centură, un drum" se vorbeşte mai ales ales în termeni economici, juridici şi ai relaţiilor internaţionale, însă iniţiativa pune şi o problemă de ordin lingvistic. Cum să asiguri, în calitate de parte ce lansează propunerea de colaborare, comunicarea eficientă între numeroasele echipe de lucru chinezeşti cu actorii din alte 64 de ţări înscrise pe traseul noului Drum al Mătăsii? Nu este vorba de serviciul de interpretariat la nivelul delegaţii oficiale ci de pleiada de funcţionari, tehnicieni şi muncitori care vor avea contact cu autorităţi, angajaţi şi responsabili locali, în vederea construirii unei căii ferate, unui drum etc. care nu se poate sprijini exclusiv pe oferta actuală de traducători/intrepreţi chinezi specializaţi în acele limbi sau pe cunoscătorii de limbă chineză din ţările partenere.

Când s-a pus cap la cap faptul că de-a lungul traseului "O centură, un drum" sunt aproximativ 60 de limbi oficiale (fără a se lua în considerare numărul de limbi vorbite, dar fără statut de limbă oficială) dintre care 18 nu se studiază deloc ca specializare în universităţi, iar pentru 20 există o singură universitate care oferă cursuri (în cele mai multe cazuri este vorba despre Universitatea de Limbi Străine din Beijing北京外国语大学), profesorii Departamentului de Lingvistică din cadrul Universităţii Normale Jiangsu (江苏师范大学) au realizat că proiectele care urmează să dea substanţă, concreteţe iniţiativei "O centură, un drum" se vor lovi, foarte probabil, surprinzător, de o barieră lingvistică. Absorbiţi de cifre şi discursuri politice, s-a omis considerarea unui factor extreme de pragmatic!

Etapele ulterioare ale proiectului sunt mult mai ambiţioase. Se urmăreşte crearea unei aplicaşii pentru telefoane mobile de învăţare a limbilor străine, program adaptat contextului "O centură, un drum". Se preconizează crearea unui catalog/bază de date cu experţi, cunoscători de limbi, deopotrivă chinezi şi străini care pot fi contactaţi, în funcţie de necesitate, pentru sprijin la nivel de comunicare/predare limbi. În fine, proiectul doreşte să instituie un mecanism naţional de formare a vorbitorilor de limbi străine, în cadrul căruia centre de pregătire independente şi universităţi de profil să funcţioneze în tandem, complementar.

Planul pare ambiţios, însă Departamentul de Lingvistică a Universităţii Normale Jiangsu este obişnuit să ţintească sus. În 2014, în parteneriat cu UNESCO, departamentul a organizat la Suzhou o conferinţa internaţională pe tema avansării competenţei lingvistice la nivel global. Deoarece fazele intermediare creării aplicaţiei mobile, a bazei de date, necesită invariabil muncă de teren - deplasări în ţările vizate şi contact direct cu vorbitori şi specialişti nativi ai limbilor locului, acest proiect lingvistic nu e exclus să îndeplinească ulterior şi un rol de platformă de comunicare internaţională în domeniul lingvisticii şi al învăţării limbilor, reunind specialişti dintr-o aria geografică largă, depăşind astfel scopul iniţial de a deservi paltformei "O centură, un drum".