Faptul că departamentul de lingvistică a Universităţii Normale Jiangsu, prin centrul de cercetare mai sus numit a luat iniţiativa şi îşi asumă pregătirea unei platforme pentru înfrângerea barierelor de limbă, faptul că guvernul chinez este dispus să finanţeze acest proiect dovedeşte încă o dată că pentru China iniţiativa "O centură, un drum" constituie un proiect se poate de serios, pe care îl pregăteşte temeinic pentru fructificare, inclusiv la nivel de comunicare şi limbi străine. Dintr-un alt punct de vedere, este reflectată din nou aspiraţia Chinei de a se comporta conform profilului unei puteri de talie mondială, emulând modelul SUA care, conform datelor adunate de cercetători Univeristăţii Normale Jiangsu, dispun de capacitatea de răspuns operativ în peste 500 de limbi, pentru multe dintre ele cu aplicaţie într-un număr restrâns, dar sufficient, de domenii specializate (militar, piraterie etc.). Calea urmată pare a fi aceasta: dacă o compentenţă lingvistică ridicată la nivel naţional este trăsătura unei superputeri, atunci China va munci pentru a o obţine.

Deocamdată, proiectul fiind abia într-un stadiu iniţial de dezvoltare, este nevoie de timp pentru a evalua rezultatele. Cu toate acestea, simpla existenţă a proiectului de politică "lingvistică" este încurajatoare pentru succesul de ansamblu al iniţiativei "o centură, un drum".

Ce înseamnă acest proiect pentru România? În primul rând, este îmbucurător că se vorbeşte despre limba română în secţiunile dedicate României şi Republicii Moldova, în special în contexul în care datorită unei răciri a relaţiilor bilaterale, după anul 1989, o bună parte din generaţiile mai tinere din China sunt tot mai puţin familiari cu existenţa limbii române. Pregătirea etapelor ulterioare acestui proiect, inclusiv crearea aplicaţiei mobile, va necesita implicarea de specialişti şi vorbitori nativi români, un prilej benefic de schimb intercultural şi o oportunitate de a recupera din decalajul de cunoaştere a limbii române în China.

În prezent limba română se studiază la nivel universitar doar la Universitatea de Limbi Străine Beijing, iar la nivel preuniversitar la Şcoala "1 Octombrie" din Beijing (北京市十一学校). În România, limba chineză se poate studia la patru universităţi, din care Universitatea Bucureşti şi Universitatea Babeş-Bolyai oferă limba chineză ca specializare. În România funcţionează patru Institute Confucius, la Cluj-Napoca, Bucureşti, Braşov şi Sibiu, iar în câteva universităţi şi licee din Cluj, Deva, Hunedoara şi Constanţa funcţionează clase opţionale de limba chineză, tot în parteneriat cu Institutul Confucius.

De multe ori ne gândim la o limbă ca la o "unealtă", o exprimare care, chiar dacă validă, e mai degrabă rigidă, statică, scăpând din vedere anumite valenţe ale limbii, "viaţa" ei şi contextul cultural. Limba este mai degrabă un asistent de nădejde, umană în felul lui, însărcinată cu portofoliul de prezentare.

În viziunea Centrul de cooperare pentru inovaţie în domeniul competenţei lingvistice şi a proiectului de cercetare aplicat pe iniţiativa "O centură, un drum", a investi în oameni care cunosc nu doar limba ci prin intermediul ei şi contextul cultural de afaceri înseamnă o condiţie sine qua non, o investiţie cu bătaie lungă. În definitiv, acest demers este necesar reuşitei planului de interconectare economică şi comercială euroasiatică, care va stimula şi interconectarea şi colaborarea ştiinţifică.